Poze vechi (3)

Amintiri de suflet

Strabunicul Tudor, din partea lui mamaia..

Strabunicul Pavel din partea lui tataie

Mamaia si tataie tineri


Fotografii pentru Miercurea fără cuvinte!  Un joc iniţiat si gazduit de Carmen.

Sursa foto reprezentativa: Pexels.com

Sursa foto arhiva personala

Tot conținutul încărcat pe acest site este original, iar reproducerea sa parțială sau totală este interzisă fără acordul meu expres

18 gânduri despre „Poze vechi (3)

Adăugă-le pe ale tale

  1. Lipsa culorilor (pe care le regasim astazi in pozele noastre) le oferă o notă de mister și le face speciale. Mi.am amintit de.o întâmplare, cu strabunica mea. I.am facut o poza color, că na, suntem in epoca pozelor color si cand i.am aratat.o a inceput sa râdă „fa, ce mi.ai făcut, m.ai pictat?” Era prima poza color din cei 90 de ani ai săi 🙂

    Apreciat de 2 persoane

    1. Toate fotografiile ce le am de_demult, sunt numai alb negru. Filmu’ color e tinerel la noi, de prin anii 90. Si cand postez ceva de_demult si ma ajut de o foto, chiar de-i de acum, o duc in alb_negru. 🙂 Draguta pove cu strabunica. Aveau un firesc al impresiilor si erau si directi. Multumesc de vizita. Numai bine!

      Apreciat de 1 persoană

    1. Am fotografii de_demult. Uneori poposesc peste ele. Mi-am promis mie, ca le voi insufletii si nu le voi lasa uitate intr-un album. Ca atare, tot ce am, ce stiu din auzite, ce-am trait va fi scos la lumina. Fiecare foto are si povesti in spate (vor urma.. aleator sper). Sigur ca-s radacinile mele. Nici nu trebuie sa le vad. Seman cu ei, ori fizic, ori psihic, avem aceleasi gesturi, ticuri, exprimari. Ma regasesc in ele (foto). Nu vreau sa va sperii, doar sa-mi alin eu dorurile.
      Multumesc de trecere. Numai bine!

      Apreciat de 1 persoană

  2. Stiu ca am mai scris, dar o mai fac: imi trezesc nostalgii fotografiile vechi, ma poarta intr-un timp pe care nu l-am trait, un timp despre care stiu din povesti, despre oameni pe care (in cazul unora) nu i-am cunoscut sau i-am cunoscut prea putin.
    E o idee foarte faina sa le aduci in actualitate: cei care nu mai sunt continua sa traiasca cat timp cineva isi aminteste de ei (nu mai stiu cine a zis-o).
    Imi plac amintirile tale. 🙂
    Zile senine iti doresc!

    Apreciat de 1 persoană

  3. E o adevarata binecuvântare cereasca sa pastrezi imaginea „radacinilor arborelui genealogic” imprimata pe hârtia fotografica ori pictata pe pânza, dar muuult mai placut si fascinant este sa fie imprimata în inima si în constiinta, purtându-le în gene caracterele originale, naturale, curate, pure, nepoluate de sistemul fals, artificial, imitator contemporan transmitându-l atemporal în stare a pura, nemodificata, generatiilor ce vor urma dupa tine…
    Un Weekend sublim, Suflet frumos !

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

WordPress.com.

SUS ↑

GLOBETROTTER - blog de călătorii

impresii de calatorie și informatii utile din vacantele mele in strainatate

Maria in color splashes.🎨

Pictura este exprimarea mută a poeziei .

Radio 80

talk less, play more

imaginecontinua

Pretextul acestui blog este mica mea colecție de fotografii vechi. În timp s-a transformat în pasiune. O pasiune care ne trimite, pe noi, cei de azi, în lumea de altădată, prin intermediul unor fotografii de epocă.

pardauro blog

un om cu capul pe umeri

Dana Fodor Mateescu

Poveștile mele sunt vii și mă scot din minți. Mă rod pe dinăuntru. Le cert și le iubesc, le mângâi, apoi le gonesc, le ucid și le readuc la viață. Sunt ale mele. Uneori, mă îmbracă de sus până jos, mi se prind în păr, la gât și pe fiecare deget. Eu însămi sunt o poveste.

G.Dansul vietii

*Sa scrii cu sufletul tau si sa recitesti cu sufletul celorlalti!... *

De-ale Irinei

Eu, aici, acum, altfel

HopeLess

Scrisul face parte din mine, din viață... ca de altfel, arta în toate formele ei!

Monolog cu un străin

Iubesc, am curaj și mă tem...

La mine în suflet

Gânduri, trairi, opinii...Iubiri

Gălăgie'n Cap

Verzi și uscate

ღ♪ Odăița Mea Virtuală ღ♪

Lipsa de comunicare este mai profundă și mai nocivă decât orice altă lipsă. Prețuiți ceea ce aveți deja! Pornesc într-o nouă zi din viață…fie ca aceasta (și toate celelalte)să fie o zi bună Pentru Tine LUME!

Monalisa

Simte și trăiește!

Creează-ți site-ul web cu WordPress.com
Începe
%d blogeri au apreciat: