Tot primavaratice..

Muzici si poezii dragi

Este anotimpul meu preferat. Imi plac inceputurile perpetue, verdele crud, aproape indecent, florile delicate si plapande, culoarea seninului dupa atata gri. Pasarelele gurese ce clopotzesc trezind si ele natura. Imi place ca lasam subele, ca Dochia.

Dar toate-s spuse mai bine si mai frumos, mai jos:

Alegeti, insa. Poate aveti alte preferinte.

Rapsodii de primavara

versuri de George Toparceanu

I
Sus prin crangul adormit,
A trecut in taina mare,
De cu noapte, risipind
Siruri de margaritare
Din panere de argint,
Stol balai
De ingerasi
Cu alai
De toporasi.
Primavara, cui le dai?
Primavara, cui le lasi?
II
Se-nalta abur moale din gradina.
Pe jos, pornesc furnicile la drum.
Acoperisuri vestede-n lumina
Intind spre cer ogeacuri fara fum.
Pe langa garduri s-a zvantat pamantul
Si ies gandacii-Domnului pe zid.
Ferestre amortite se deschid
Sa intre-n casa soarele si vantul.
De prin balcoane
Si coridoare
Albe tulpane
Falfaie-n soare.

Ies gospodinele
Iuti ca albinele,
Parul le flutura,
Toate dau zor.
Unele matura,
Altele scutura
Colbul din patura
Si din covor.
Un zarzar mic, in mijlocul gradinii,
Si-a rasfirat crengutele ca spinii
De frica sa nu-i cada la picioare,
Din crestet, valul subtirel de floare.
Ca s-a trezit asa de dimineata
Cu ramuri albe si se poate spune
Ca-i pentru-ntaia oara in viata
Cand i se-ntampla-asemenea minune.
Un nor sihastru
Si-aduna-n poala
Argintul tot.
Cerul e-albastru
Ca o petala
De miozot.
III
Soare crud in liliac,
Zbor subtire de gandac,
Glasuri mici
De randunici,
Viorele si urzici…

Primavara, din ce rai
Nevisat de pamanteni
Vii cu mandrul tau alai
Peste cranguri si poieni?
Pogorata pe pamant
In matasuri lungi de vant,
Lasi in urma, pe campii,
Galbeni vii
De papadii,
Balti albastre si-nsorite
De omat topit abia,
Si pe dealuri mucezite
Araturi de catifea.
Si pornesti departe-n sus
Dupa iarna ce s-a dus,
Dupa trena-i de ninsori
Asternuta pe colini…
Drumuri nalte de cocori,
Calauzii cei straini,
Iti indreapta an cu an
Pasul tainic si te mint
Spre tinutul diafan
Al campiilor de-argint.
Iar acolo te opresti
Si doar pasul tau usor,
In omat stralucitor,
Lasa urme viorii
De conduri imparatesti
Peste albele stihii…
Primavara, unde esti?

Sau varianta cealalta:

ANTIPRIMAVARA

Versuri Adrian Paunescu

Degeaba vine primăvara,
Atâta iarnă e în noi
Că martie se poate duce
Cu toți cocorii înapoi.

În noi e loc numai de iarnă
Vom îngheța sub ultim ger
Orbecăind pe copci de gheață
Ca un stingher spre alt stingher.

Și vin din patriile calde,
Cocorii toamnei ce trecu,
Și cuiburi și-au făcut la streșini
Și lângă mine nu ești tu.

Schimbări mai grave decât moartea
Au fost și sunt și vor mai fi
La mine-n suflet este vifor
Și vin nebuni să facă schi.

Și ninge până la plăsele
Zăpada-mi intra-n trupul tot
Un dans de oameni de zăpadă
Ce-mbrățișarea n-o mai pot.

În noi e iarnă pe vecie
Doi foști nefericiți amanți
Ia-ți înflorirea, primăvară
Și toți cocorii emigranți.

Primăvară, care-ai fost
Nu veni, n-ai nici un rost
Poți să pleci suntem reci
Iarna ni-i pe veci.

Sursa foto reprezentativa: Pexels.com

Sursa muzica Youtube.com