Ai mamei,

Maia si taie,

Maia fusese copil sarac, cu multi frati si al carei tata murise in razboi. Saracia era lucie, iar maia fusese luata, ”de suflet”, mare, cand avea peste saisprezece ani, de nasii sai si nu din mila, ci mai mult din necesitate, sa-i ajute prin gospodarie.

Nasii imbatranisera si nu mai reuseau sa faca fata in gospodarie, neavand copii. Primea maia in schimb pamant, dar si ”Blestemul pamantului”.

Si cand a mai crescut, i-a cazut cu tronc, un baiat frumos, dar sarac din Islazul sau. Taie avea si el multe surori. A venit si acesta, la nasii lui maia, locuiau, munceau impreuna, dar nu s-au inteles. Refuzau sa le dea pamantul promis si incercau sa surpe* actul facut la notar. Conditia ca sa poata face asta, era ca maia sa plece, iar nasii sa demonstreze ca au fost abandonati, altfel nu aveau nici o sansa. Muncisera pamantul ei, dar nasii adunau recolta, pe furis cu alti oameni si o vindeau. Si cate rautati si mizerii nu le-au facut? Pe taie nu-l mai primeau sa stea acolo, voiau sa-i desparta. Au dat-o afar’ din casa, au tinut-o in grajd, pe maia, desi nascuse primul copil, pe tanti F. si nu le mai dadea nimic de mancare, desi toata munca lor era acolo, fara nici o plata. Incercau uneori sa o si bata pe maia, desi devenise femeie. Totusi indurand, aceasta nu s-a dat batuta.

A avut o stea norocoasa, in jandarmul din sat, care din intamplare a vazut tarasenia, intr-o zi, peste gard. S-au dus la judecata, impreuna cu el, au demonstrat ca aveau dreptate, au primit parte din pamantul cuvenit, ca si despagubire si au renuntat la tot. Nasii au ramas singuri si probabil neajutorati, dar cu suficiente mijloace de subzistenta. Inselatoria nu i-a ajutat. Totusi, maia ii punea, in pomenicele ei de biserica, dupa ce plecasera din lumea cu dor.

Si asa au venit la Turu si taie facea naveta pentru a lucra in port. Maia facea copii. Impreuna isi munceau si pamantul ce si l-au cumparat cu toti banii stransi.

Au avut pamant, sa munceasca, pana au venit comunistii ce le-au luat  ”farama de noroc”. Cu greu, tot ce le mai ramasese s-a dus pe un petec de pamant de casa – impartit cu ‘alde Mangu‘. Si de-acolo au urmat cei cinci copii, ce rezistasera. Erau unii si in pomelnicele de morti, sfarsiti de prea devreme. Asa ca maia si constiinta ei, trebuia sa se uite si-n lumea de dincolo. Si ne povesteau ca aveau terenul plin de balarii si dormeau cu randul, ca nu cumva sa iasa vre’un sarpe sa le manance copii ”de lapte’‘. Asa mici erau.

Avand un familion mai numeros, nu i se ntamplase sa nu creasca-n batatura* pasari, porc, chiar porci. Aveau si scroafa ce o duceau la vier, cresteau purcelusi.  Ratuste mici pufoase si galbejite, la maia am vazut prima data. Si acolo am invatat sa toc urzici, stir, la rate si la alte oratanii. Erau fierte si apoi tocate si se amesteca cu galbenus de ou sau malai crud.
Cate closti cu pui nu rasfiram si cum ne infoiam cu gascanii!

Nu degeaba avea global***, primise lot in folosinta, muncea zi lumina. Taie se repezea cu o bicicleta ”explodata” si reesapata peste tot, fie si ‘‘Da Floreo, fuguta pan’ la vie si ia un dovlecel!” de taiat la ciorba. Maia era comandantul de a carui strategie depindeau cu totii.

Si mama ne povestea de muma si batu, bunicii ei, din partea lui taie. Erau oameni simplii si treceau uneori pe la maia, pe la un balci, pe la cate o cumetrie.

Maia, taie, unchiul Nonu si Mona, in fata casei lor…

Maia si taie pe care-i iubeam nebuneste.

sa surpe* – sa strice (actul de infiere);

batatura* -curte;

Zeciuia** – a lua din ea – un fel de dare…

global*** – lot de pamant in folosinta

Sursa fota reprezentativa: Pexels.com

Sursa foto arhiva personala

Tot conținutul încărcat pe acest site este original, iar reproducerea sa parțială sau totală este interzisă fără acordul meu expres

18 gânduri despre „Ai mamei,

Adăugă-le pe ale tale

  1. Multumesc draga Ina, pentru aceasta calatorie superba, spatio-temporala imaginara, prin care în cuvinte bogate în regionalisme, ne-ai fost un ghid perfect pe tarâmul vremurilor trecute, de mult apuse,(ale originii si radacinilor arborelui genealogic din care ai cresut nou vlastar în aceasta dimensiune) însa chiar daca mai dure si grele fizic, relaxante sufleteste si psihic.
    O zi însorita, cu liniste si pace în Suflet

    Apreciat de 1 persoană

  2. Randuri despre viata si despre „bucuria” unor oameni simpli de a lupta cu tot ceea ce e asternut in falduri gri peste traiul de zi cu zi. Povesti pe care in serile de iarna, la gura sobei, le-am ascultat nedumerit, cu mintea de copil, soptite de bunica. Multam Ina !!!

    Apreciat de 1 persoană

    1. Eu iti multumesc frumos. Ca ai avut curiozitatea sa citesti si ca ai gasit puterea, sa-mi scrii cateva randuri ce pe mine ma ncalzesc sufleteste. Ca si toti ceilalti, ce au comentat. Povestile vin de la bunici, parinti, matusi… greu sa spun sursa exacta. 🙂 Numai bine!

      Apreciat de 1 persoană

  3. Ce frumos ai povestit despre bunici. Îmi place să văd că poveștile bătrânilor noștri se aseamănă mult. Ei aparțin unei lumi cu întâmplări și reguli care azi nu mai sunt. S-au dus împreună cu bătrânii, iar satele de azi nu mai au aproape nimic din farmecul și simplitatea de odinioară…
    Aștept cu plăcere și alte povestiri cu bunici!
    Numai bine, dragă Ina! 🙂

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

WordPress.com.

SUS ↑

cocinaitaly

comida italiana

Istoria cu Mari

"Ma misc intre Dumnezeu si neamul meu" - Petre Tutea

Copper Attitude

Sunt cumulul intamplarilor traite, simtite sau auzite, aflate... Voi?

Les Jumelles

Le blog des Jumelles - Passionnées par la communication, l'événementiel et le tourisme, nous sommes ravies de vous partager ici notre quotidien (Lifestyle). Nous vous souhaitons une bonne visite ! :)

APort

"Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Caragiale

Adrian Petrisor

p h o t o g r a p h y

Dungha

Sunt cumulul intamplarilor traite, simtite sau auzite, aflate... Voi?

Lluís Bussé

Barcelona's Multiverse | Art | Culture | Science

DOSAR CU SINE

Povestiri cu final neterminat

Mulțumesc

Cel ce mulțumește e liber

simply bucharest: a league of gentlemen

despre ce se maninca in Bucuresti - si cu ce se maninca Bucurestiul

Atipica

Mereu altfel....

MARIANAROMANICA.RO

Sunt cumulul intamplarilor traite, simtite sau auzite, aflate... Voi?

Vultureşti

Auf einmal ist alles relativ

Creează-ți site-ul web la WordPress.com
Începe
%d blogeri au apreciat: