Tomnatice 4 ..

Cu riscul de a vă zăpăcii, sunt poze din alte categorii, alăturate cam ciudat, doar titlu’ de mai sus le mai leagă.. Mulțumesc de înțelegere.

Vouă ce vă sugerează???

Îmbrățișare

Dorințe

Dulcegării

Puf ca de pui… mângâiere??

Libertate

Fotografii pentru ”Miercurea fără cuvinte”– un joc iniţiat și găzduit de Carmen, la care puteți participa și voi.

Sursa foto: arhiva personală

Toate articolele publicate pe acest site sunt proprietate intelectuală și este interzisă preluarea integrală sau parțială a textelor, dar și a fotografiilor.

Tot conținutul încărcat pe acest site este original, iar reproducerea sa parțială sau totală este interzisă fără acordul meu expres.
 “Copyright 2019 Ina S. – Toate drepturile rezervate”

29 de gânduri despre „Tomnatice 4 ..

Adăugă-le pe ale tale

  1. Acuma depide atât de starea de spirit al fiecăruia, dar consider că dacă în fiecare zi avem parte cu câte puțin din fiecare și am fi fericiți 🙂

    Dar hai să zic mie ce mi-ar place, dulcegăriile, si fructele de pădure, pentru că sunt ne atinse de mâna omului și au o aromă incredibilă..

    Dar nici de un compot sau o dulceață de gutui nu mă dau deoparte ;))

    Multumim Happy WW Ina

    Apreciat de 1 persoană

    1. Sunt foarte dulci. A fost seceta si n-au prea avut apa si-s si foarte mici.
      Si mie-mi plac foarte foarte mult. Cand eram copil ma duceam la o matusa, ce primea de la o vecina un castron de smochine. Noi nu mai vazusem. Ne punea in joaca la curatam coaja celor verzi pentru dulceata. Regula era ca daca le stricam sa le mancam. Eu le stricam pe toate! 😛

      Apreciat de 1 persoană

  2. Imi sugereaza… cearta intre papilele gustative! :)) Unele vor gutui, altele vor smochine! Macesele ma intorc in copilarie, cand, care mai de care, ne scarpinam pe spinare din cauza de seminte introduse dupa guler pentru distractie! 🙂
    Happy WW! Pupici! ❤

    Apreciat de 1 persoană

  3. Nu am facut niciodata gem din smochine. Mereu mi-aduc aminte cand le vad! 😀
    Poate imi fac curaj. Imi plac imaginile. Primele mele ganduri au fost: netezimi delicate / prajiturelele s-au consumat, dar urmeaza gemul/ amalgam tomnatic/ copac bogat/ fosti trandafiri!
    Happy WW, draga Ina!

    Apreciat de 1 persoană

    1. Frumoase sugestii. Îmi plac primele tale gânduri.
      Se face dulceață de smochine. Acestea trebuiesc sa fie mai tari, spre verzi. Și se face un sirop mai gros și apoi se fierbe cu smochinele.
      Cam așa. Mi e mi plac și crude mult, cum mai ziceam. ♥️😀 O zi buna!!!

      Apreciază

  4. Ce imi sugereaza? o sa incerc doar printr-un cuvânt sa zic ce-mi transmit mie fotografiile tale:
    Prima foto: tablou/ pictura
    a II-a: parfum
    a III-a : dulceata
    a IV-a : Bunica
    a V-a: rebeli
    Te pup. Happy WW 🙂

    Apreciat de 1 persoană

    1. Ce frumoasa amintire! Bine si asa. Daca puneati suflet, orice pictor era invidios. 😀 Era desen artistic, deci. Noi nu prea am facut desen la modul serios. La ora de desen se facea mate. 😛 Multumesc frumos.
      O zi frumoasa si dumneavoastraa!

      Apreciat de 1 persoană

  5. Măceșele sunt grozave… deja simt vântul rece în obraji. Cei care avem o vârstă mai ”venerabilă” așa. ne amintim de diminețile reci petrecute pe câmpurile patriei la recoltat roșii, cartofi, porumb etc. Găseam măceși goliți de frunze pe margine, găuri de cârtițe și câte o broască rătăcită în canalul de irigații… Ou sont les neiges d’antan?

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Site web construit cu WordPress.com.

SUS ↑

GLOBETROTTER - blog de călătorii

Călătoriile mele prin lume și sfaturi utile pentru a ști cum să te ferești de înșelătorii

-awake but dreaming-

Simt.Trăiesc.Iubesc.

Radio 80

talk less, play more

imaginecontinua

Pretextul acestui blog este mica mea colecție de fotografii vechi. În timp s-a transformat în pasiune. O pasiune care ne trimite, pe noi, cei de azi, în lumea de altădată, prin intermediul unor fotografii de epocă.

pardauro blog

un om cu capul pe umeri

Dana Fodor Mateescu

Poveștile mele sunt vii și mă scot din minți. Mă rod pe dinăuntru. Le cert și le iubesc, le mângâi, apoi le gonesc, le ucid și le readuc la viață. Sunt ale mele. Uneori, mă îmbracă de sus până jos, mi se prind în păr, la gât și pe fiecare deget. Eu însămi sunt o poveste.

G.Dansul vietii

*Sa scrii cu sufletul tau si sa recitesti cu sufletul celorlalti!... *

De-ale Irinei

Eu, aici, acum, altfel

HopeLess

Scrisul face parte din mine, din viață... ca de altfel, arta în toate formele ei!

Monolog cu un străin

Iubesc, am curaj și mă tem...

La mine în suflet

Gânduri, trairi, opinii...Iubiri

Gălăgie'n Cap

Verzi și uscate

Monalisa

Simte și trăiește!

ATITUDINE SLABĂ

Când uit ce sunt, devin ce aş putea fi.- Lao Tzu

Short Prose

Poetry and Prose by Gabriela Marie Milton #1 Amazon Bestselling Poet & Editor, Award Winning Author, Pushcart Prize Nominee

Proiectează un site ca acesta, cu WordPress.com
Începe