Bijuteriile noastre, mai mult sau mai puțin locuite..
Îmi place să mă uit, mergând pe stradă, după frumusețile de lângă noi. Mi-am propus ca din când în când, să vi le și arăt, însuflețindu-le nițel. Sper să vă placă și vouă. Am să și scriu cândva, câte ceva, pe subiect.
Fotografii pentru ”Miercurea fără cuvinte”– un joc iniţiat și găzduit de Carmen, la care puteți participa și voi.
Sursa foto si foto reprezentativă: arhiva personală
Toate articolele publicate pe acest site sunt proprietate intelectuală și este interzisă preluarea integrală sau parțială a textelor, dar și a fotografiilor.
Tot conținutul încărcat pe acest site este original, iar reproducerea sa parțială sau totală este interzisă fără acordul meu expres.
“Ina S.©Copyright 2019-2020 – Toate drepturile rezervate”
cu Ina hai_hui 
Păcat…
Uneori am impresia că, dacă nu cumva ne vor conserva alții, nu vom supraviețui.
Dacă nu e secret, unde sunt conacele din prima imagine?
ApreciazăApreciază
E o mare tristete sa le vezi asa, dar in ce excelam noi??
Nu-i un secret, este Conacul Constantin Valimărescu din Motatei, Dolj,
http://monumenteuitate.org/ro/monument/896/Motatei-conac
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mereu ma intristez cand trec pe langa astfel de case. Este unul din lucrurile pe care mi-e imposibil sa-l inteleg: nepasarea fata de istorie, pentru ca pana la urma cam asta e. Dar cred ca este acelasi lucru cu nepasarea fata de noi si radacinile noastre!
Happy WW, draga Ina! Pupici!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Sunt multe de luat in calcul. Nu-i asa simplu sa fii proprietarul unei cladiri monunment istoric. Daca i de patrimoniu trebuie sa lucrezi numai cu firme autorizate si sa respecti intru totul planurile initiale ale cladiri… Deci e vorba de foarte multi bani, pe care proprietarii, unii dintre ei nu-i au. Cladirile au fost devastate in general de ”regimurile” ce au trecut peste ele..
Tot statul ar trebui sa gaseasca solutii…
Altfel, vorbesc din auzite.. si e oricum pacat de ele. Si de istoria noastra si de arhitectura noastra si in final reducand tot, chiar de noi… 😛 O zi buna!! Pupiciii
ApreciazăApreciat de 1 persoană
si mie imi place sa observ arhitectura cladirilor vechi si de cate ori descopar cate o ruina, ma doare cumva sufletul… Atata munca, talent si material, lasate in voia soartei, pierdute… Oare de ce? ce s a intamplat cu propietarii?! Cel mai trist este atunci cand ruinele fac parte din patrimoniul de stat! Atunci… zic eu, se produce o crima! ex Cazinoul dim Constanta 😔
Abia astept postarea cu explicatiile legate de cladirile fotografiate de tine.
te pup Ina draga. Happy WW 😊
ApreciazăApreciat de 1 persoană
N-o sa explic nimic punctual, vis-a vis de aceste cladiri. Doar vreau sa spun ceva, in general, despre case ce-au fost locuite si au ramas sarace sau ale unui ”nimeni” ce nu le poate aprecia.. O simpla parere. Altfel e deueroasa ruinarea lor. O zi buna, Carmen. Pupiciii
ApreciazăApreciază
Trist, dar real, dragă Ina! Și sunt astfel de case părăsite peste tot în jurul nostru, chiar și pe marile bulevarde, cum e Magheru din capitală…
Casele din pozele a treia și a cincea îmi par tare cunoscute, din ce orașe sunt?
ApreciazăApreciază
În centrul Bucureștilor e plin de ruine de-astea, ba și mai prăpădite decât astea. Cred că se așteaptă prăbușirea lor din cauze naturale… 😦
Happy WW, dragă Ina!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ufff! Dureros. Cand lumea e cu susul in jos, metru de teren cu o cladire de patrimoniu, e mult mai ieftin decat metru de constructie noua ,de exemplu cu mall de sticla… 😦 O zi buna, Zina! Pupicii
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Trist si trist! Pentru mine, e dureros sa le vad parasite, nelocuite, fara caldura cu care – pentru care, au fost construite. Cele ce mai au proprietari – si aici e o alta discutie delicata – inca pot fi reabilitate mai usor. Sunt din sud cladirile mentionate de tine. O zi buna, Crista!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc, Ina, pentru răspuns și urare. Nu am fost niciodată în Craiova, ceea ce înseamnă că acele două case sunt la fel de triste ca altele, de care mi-au amintit.
O zi bună îți doresc și eu!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Exact. Locuri si ”frumuseti” triste se gasesc la tot pasul. 😦
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mare pacat … se ruineaza istoria!
Aici nu am asa ceva …
O zi placuta îti doresc!
Muah! 😊 Pupicios! 😘😘😘
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Asa-i Ella. E pacat si e dureros. Eu incerc sa vad in fiecare din ele, bucuria celui ce le-a construit, detaliile, lumina.. Si ma ntristez de doua ori si pentru noi si pentru ei… O zi buna! Pupiciii
ApreciazăApreciază
Mă întristez când le văd aşa. Dar îmi place să mă opresc puţin, să îmi imaginez forfota care le anima candva…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Exact, toate aceste cladiri au fost pline de viata candva. Ce ne-o opri sa le re_insufletim???
Desi,cand ma gandesc, cat de reprezentativ este Cazinoul din Constanta, parca imi revin si nu mai am nici elan, nici speranta. O zi buna, Potecuta!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mi-ai amintit (iarăși) că și orășelul Seini, cât o fi el de mic, are clădiri istorice abandonate. Păcat că eu nu-s priceput în a le fotografia și aduna într-o postare, așa cum foarte bine ai făcut-o tu.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Multumesc si de sustinere.
De cati ani le adun (pozele), nu mai spun.. Si, la fel, de ceva timp ma bate si gandul sa scriu ceva.
Unele cladiri ma tem ca se vor pierde – se vor distruge, in mod natural, cum zicea Zina, altele se pot ”garbovi” mai rau… Si de aceea demersul meu, sa ni le amintim macar ca acum. Si daca unele vor fi mai frumoase cu atat mai mare bucuria.
E o idee sa le urmarim in timp.
O zi buna, Petru!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Superbe cladirile in decaderea lor! Unele au imbatranit frumos. 🙂 Pastreaza „bucatele de istorie”. Ce pacat ca situatia juridica a unora este incurcata…
Multe superbe cladiri sunt in paragina… Mie imi plac, si-mi imaginez viata celor care le-au ridicat! Si-mi imaginez ca unele vor avea sansa unei noi vieti.
In Bv sunt foarte multe cladiri monument istoric – unele au fost reconditionate din fonduri europene sau din fonduri ale orasului, altele sunt in curs de reabilitare: parteneriat public privat: o parte din bani de la primarie, o parte de la proprietari dar, dupa cum si tu ai scris, multi oameni nu au bani pentru „partea lor” si, cica, primaria le-a impus impozite uriase pentru ca nu-si reabiliteaza imobilele (ceea ce nu mi se pare o solutie care sa salveze acesteimobile) 😦
Happy WW, Ina! Pupici!
ApreciazăApreciază
E complicat, exact cum spui. Sa speram ca mostenitorii directi nu vor fi furati (am vrut sa scriu expropriati, dar am zis ca i bun un cuvint mai dur) a doua oara… Era bun ca si titlu si ”decadenta”, dar nu mi-a venit. exprima ce trebuie..
Cine stie ce va mai fi??
Multam. O zi buna! Puiciii
ApreciazăApreciază
Îmi place când văd cum natura pune stăpânire pe „urmele” umanității..
Am văzut la momendat un nuc destul de mare crescut pe acoperișul unui bloc părăsit..
Măcar dacă nu sunt în stare să le recondiționeze, atunci s-o facă natura, că altfel ar fi adevărate infecții..
Happy WW. Ina.!!!
ApreciazăApreciază
Și mie-mi plăcea treaba asta…
Mereu, cînd le văd, mă gîndesc inevitabil la inechitatea lumii: case și palate întregi goale și, on the other side, oameni stînd unii peste alții, dacă nu prin copaci.
Superbe sînt, în ciuda reflecțiilor mele 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Multumesc. Ele in sine sunt superbe. Asa cred si eu. Altfel noi cu reflectiile si faptele noastre, na! Pupicii
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Clar. Pupicei și eu 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Te lasa mut cand vezi cladiri vechi valoroase, istorice, adevarate monumente, lasate de izbeliste…
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Asa-i. Te uimeste atata nepasare. Nimic nu-i simplu. 😀
ApreciazăApreciază
Timpul nu mai are răbdare și oamenii bunăvoință. Cu puțină bunăvoință chiar „ar străluci”.
Pupici! 😘
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Tu ai dreptate. 🙄 Noi unde suntem când clădirile suferă?? Seara buna! 😘♥️
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Am o intrebare… Pozele sunt din Galati ? Parca recunosc niste case.. Eu am crescut in GL intr-o astfel de ”casa boiereasca”, poza 1/3. Ele erau in proprietatea primariilor si erau date in chirie sau lasate in paragina..
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nu-i din Galați. Seamănă sau poate fi același arhitect. Este din sud. Ai dreptate, unele sunt proprietatea primăriei. 😬
ApreciazăApreciază
Mare păcat că au ajuns atât de degradate (unele). Sunt proprietate privată, bănuiesc? Moștenitorii nu au bani și nu găsesc cumpărători?
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Unele, cred că da, au mostenitori. Or fi bătrâni, prin străinătate și fără stare de investitii. Și n-or fi cumpărători corecți. Unele au chiriași cred, după plăcuța de pe casa. Altele au proprietari fără posibilități financiare, dar se cunosc casele că-s locuite și sunt oarecum „stabile”. 🙄
ApreciazăApreciat de 1 persoană
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Multumesc, iar! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cate povesti vor fi ascunzand acele ziduri! Povesti ce s-au pierdut sau se vor pierde. Timpul nu iarta. Dar e mai rau cand oamenii pot face ceva si nu fac, neiertand la randul lor aceste case.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Sigur unii, am vrea să știm poveștile caselor pe lângă care trecem. Eu cred că noi suntem mai neiertători ca timpul, căci sunteM singurii ce pot face sau schimba ceva. Trist..
ApreciazăApreciat de 1 persoană