Bâlci în vară până-n seară..(2)

O altă zi de bâlci, o altă poveste..

Și toată lumea noastră atunci, în zilele acelea, se învârtea în jurul bâlciului, ca intr-un carusel. Eram cuminți să ajungem la bâlci, în bâlci eram cuminți să primim te miri ce. Seara ne întorceam din bâlci cu gândul rămas la vreo tarabă sau o estradă de circ, la vre-un ineluș sau la câteva alvițe. Ne propuneam ca a doua zi să ni le luăm cu mărunțeii strânși și tot așa. Dimineața ne sculam cu noaptea-n cap și gândul dus în bâlci era. Spre prânz se auzeau, cumva în surdina, de departe, sunete dinspre bâlci și noi începeam să batem nerăbdători din picior: ”Când mergem în bâlci, mai e????”

Și pe înserat, zilnic, iar băteam aleile bâlciului.

De mare anvergură în bâlci erau tiribombele. Cum intrai în bâlci, de la înălțimea copilului le zăreai ”creștetul”, fie că erau înfoiate sau nu. Erau câteva tiribombe, din care înfloreau scaunele, iar muzica se revărsa inundând fonic împrejurul. Eiii si ce descriere să le fac??? Lanțuri lungi de trei-patru metri, scaune metalice, dar și corpul propriu-zis al tiribombei, cu motorul ce învârtea măgăoaia, desenat în fel și chip. Erau desene cu sirene, care mai de care, mai dezbrăcate, mai colorate, erau și cu balauri ce aruncau foc pe nări, lăsându-ti să zburde imaginația, erau becuri vopsite și difuzoare – boxe mari, ce sculau sufletu’ în tine.

Și de când mă stiu, de tiribombă mi-a fost frică. Părea că această caracatiță te aruncă în aer cu brațele-i lungi, încercând cumva să te piardă. Când cineva de lângă se agăța de scaunul tău, ca o ultimă frântură de real, rotindu-te, învârtindu-te, jocul devenea și mai periculos. Fie și privit…

Nu m-am dat decât o singură dată, într-o tiribombă mai mică, nu în cea mare și atunci am avut ghinionul, în picioare – să am niște saboți cu tălpi de lemn. Și nu mi-am putut trăi spaima de-a fi în aer și-n tiribombă, caci mai mare era spaima să nu scap în capul cuiva un sabot, așa rigid și la viteza aia amețitoare mai că-l omoram. Șii în mirajul bâlciului mă și vedeam arestată – cu alai – asta țesea mintea mea de adolescentă, parcă.

Bâlciul era populat cu o grămadă de călușei sau parașute sau cicrice, toate învârtindu-se până amețeai, chiar și privindu-le. Erau și carusele și valurile mării, iar noi copii strângeam o vacanță întreaga, bănuții, să-i avem de bâlci. Era singurul moment în care ne simteam ”mari”. Puteam cheltui niște mărunți, pe ce ne doream, după ce primeam acordul unui adult și ne supraveghea tranzactia. Nu a fost așa la voi??

Copii urcau în diversele mașinării, părinții rămâneau jos, urmărindu-i cu privirea, însoțindu-i, făcându-le cu mâna, ca și cum își regaseau propria copilarie. Sau poate unii își luau la revedere de la aceasta. Ce vor fi făcut oare??

Erau și bărcile, o altă atracție a bâlciului. Bâlciul cu barcile ce se dădeau peste cap, ce amintire! Se oprea lumea-n loc, erau chibiți pe margine, se numărau rotațiile, trepida barca si trosnea din încheieturi. Se faceau întreceri.

Te împotmoleai în mulțimea de oameni ce mergea în ritmul său pe aleile bâlciului. Erau mulțimi ce se deplasau zgomotos de la o atracție la alta. Și erau voci și muzici întrepătrunse. Era un zgomot de fond cu care trebuia să te împaci…

Erau țiganii ce vindeau vată de zahar, pe băț, dar și unii ce frigeau floricele de porumb la foc, acolo sub ochii tăi. Mere caramelizate, vata pe băț, ce îți poftea inima?? Pe tăciuni încinși, plimbau o tavă și sub ochii tăi înfloreau floricelele, într-un dans săltăreț și amețitor. Ce credeti că poate fii mai minunat???

Eii, dar era și vremea porumbului fiert sau copt. Mamaia nu ne lua niciodată, așteptându-l pe al ei, din grădină să se coacă. Și, ca să nu ne smiorcăim întotdeauna, invariabil, ne sătura bine, înainte de bâlci. Eram mâncate, dar oricum ne îmbătau aromele bâlciului.

Și ce drag ne era bâlciul nostru, cu toate.. bune și rele. Bâlciul cel de toate zilele, și povestea continua.. (va urma)

Puteți reciti:

Mergi în balci??

Bâlci în vara până-n seară (1)

Sursa foto si foto reprezentativă: arhiva personală.

Toate articolele publicate pe acest site sunt proprietate intelectuală și este interzisă preluarea integrală sau parțială a textelor, dar și a fotografiilor.

Tot conținutul încărcat pe acest site este original, iar reproducerea sa parțială sau totală este interzisă fără acordul meu expres.
 “Copyright 2019-2020 – Toate drepturile rezervate”