Poveștile florilor..

.. acestei veri

Fiecare are o poveste.. E o poveste și a culorilor și a interacțiunilor și a familiei și a dragostei.

Floricica primită de Piti de la un drăguț

Floarea lui Piti, primită cu ocazia unei sărbători se simte bine. Am replantat-o, căci era într-un vas mic de plastic. Acum a devenit mai robustă, deși prin iarnă era cât pe ce s-o pierdeM. Vecina de vis-a vis, a văzut-o îmbobocita, printre celelalte, la ușă, pe sala de la intrare și a vrut s-o ferească, la dânsa în casă, de frig. Noroc că s-a răzgândit. A îmbumbit, iar în vară pentru noi. Și ne încântă..

Floarea leandru de la mamaia

Floarea leandru este moștenire de familie, de la mamaia. Mi-e foarte dragă indiferent ce-ar spune Nela. Ea zice că aduce ghinion leandru, să-l arunc. Eu refuz. Este leandrul copilariei mele, era uneori și bradul copilariei mele, de la Turu.

Mamaia îmbătrânind nu-l prea mai putea urni: de pe scările balconului, toamna în sală și invers, primavara. Când l-am văzut într-un sac mare de plastic și a zis că-l aruncă, l-am revendicat. Are 40 de ani, dacă nu mai bine, eu îl stiam acolo – dintotdeauna. L-am luat și l-am adoptat. El, cu toane, m-a adoptat mai greu. Îi plăcea aerul de Turu și nu mirosul de la mine, de asfalt, vara. Și deși ”mă uitam la el ca la soare” (zicere de la mamaia) nu înflorea. Acum ne-am împrietenit mai bine, ne bazăm unul pe celalalt si de când îl dau pe sală, la racoare și el trăiește iarna acolo, într-o hibernare benefică și primacara-i scos pe balcon, îmi arată frumusețea lui. Are un vas mare pe măsura dragului meu de el și al lui de mine. S-a uscat parte din leandrul vechi ce era cât genunchiul meu, cât gamba mea, dar au ieșit lastari noi din pământ și mă răsfață. E si răsfățul vostru acum leandrul meu_moștenire, nu????

Teiul este copacul copilăriei mele la Casara, unde mărginea toate aleile și erau destule. Tot cartierul era plin de tei și aroma lui în primăvara-vară, continuă să mă ‘mbete peste ani..

Teiul diminetilor mele

Noul tei este la doi pasi de mine, la o casă în care cineva a deschis o mică terasă. Liniștită, calmă, umbrită frumos de acest tei mare. Este teiul diminetilor mele fericite de vară. Înmiresmează cu parfumul său străduțele mici din juru-i și pe mine mă face să mă agăț de el. Când mă apropropii îl adulmec fără să-l văd, apoi îi zăresc câteva ramuri, apoi îmi amintesc că n-am o punguța să culeg flori. Apropiindu-mă sunt cu nasul în el, pun flori peste pachetul de mâncare, ferindu-mă de priviri curioase și de albine. Cu capul în tei culeg câte-o mâna de tei în fiecare dimineață și în iernile friguroase am motiv să-mi gândesc teiul, înverzit înfrunzit, înflorit, nu???

Același tei, altă imagine

Sursa foto si foto reprezentativa: arhiva personală;

Toate articolele publicate pe acest site sunt proprietate intelectuala și este interzisă preluarea integrală sau parțială a textelor, dar si a fotografiilor.

Tot conținutul încărcat pe acest site este original, iar reproducerea sa parțială sau totală este interzisă fără acordul meu expres.
 “Copyright 2010-2014 – Toate drepturile rezervate

34 de gânduri despre „Poveștile florilor..

Adăugă-le pe ale tale

    1. Asa il avea si mamaia intr-un butoi maricel de tabla.. Si noi seara udam toata prispa si florile de pe ea. Erau un cactus, cateva muscate si o aloe. Plus leandru de pe scari. 🙂 Amintirile noastre, aproape se confunda. 🙂 Pupicii, Potecuta.

      Apreciat de 1 persoană

  1. Locuiesc pe o strada numita Aleea teilor 😀 Am teiul la fereastra de cand ma stiu 🙂 In rest…trandafiri…de toate felurile, culorile…A…sa nu uit…si craite 🙂
    leandru avea bunica…ciudat cum imdeiat dupa ce ea s-a dus in alte universuri, leandrul s-a uscat..si n-a mai vrut nicicum sa infloreasca, desi ne-am plimbat cu el prin toata curtea si prin toata casa si eu si unchiul si matusa mea si veri mei…degeaba

    Apreciat de 2 persoane

  2. O bogăție de flori și de povești frumoase! Eu sunt încă la început, dar orhideea din bucătărie mi-e cea mai apropiată și înfloritoare prietenă. Din păcate, bradul pe care l-am luat la ghiveci, de Crăciun, nu a rezistat pe balcon și a rămas fără ace. Cred că trebuia replantat într-o grădină.
    Mulțumiri pentru desfătare, Ina! 🙂

    Apreciat de 1 persoană

    1. Nu te întrista. Se mai întâmplă să pierdem Florii. Eu singura și ultima, sper orhidee primită am omorat-o . Nu știu cum ce, că mă tot uitam la ea. Și n-a fost singura pățanie. 😁 Și mai am povești cu flori.. Mulțumesc mult, Petru! 🙂 Weekend frumos!

      Apreciat de 1 persoană

  3. Frumoase povestile cu flori si miresme! Daca este sa privesc in urma, mi-aduc aminte de un visin inflorit, in gradina bunicilor. pe un cer de catifea, florile se decupau pur si simplu divin…
    Multumesc, draga Ina, pentru aceasta mica amintire care a aparut brusc! 🙂
    Un weekend placut! Pupicei!

    Apreciat de 1 persoană

  4. Ce de flori frumoase! Și câte amintiri faine, legate de fiecare dintre ele….Bunicile noastre dragi, aveau atâta drag de flori și uite că ne-au transmis și nouă această pasiune, de a ne înfrumuseța casa cu floricele dragi, așa cum le-am pomenit și în casele bătrânești de la țară… Și ce competiție era între băbuțe, care are flori mai frumoase la ferestre sau în grădinița din fața casei! 🙂
    Numai bine, dragă Ina, și o vară cu multe bucurii și…. flori! 🙂

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

WordPress.com.

SUS ↑

Istoria cu Mari

"Ma misc intre Dumnezeu si neamul meu" - Petre Tutea

Sasha și ale sale gânduri

Arta este puterea de a simți.

Copper Attitude

Sunt cumulul intamplarilor traite, simtite sau auzite, aflate... Voi?

Les Jumelles

Le blog des Jumelles - Passionnées par la communication, l'événementiel et le tourisme, nous sommes ravie de vous partager ici notre quotidien (Lifestyle). Nous vous souhaitons une bonne visite ! :)

APort

"Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Caragiale

Adrian Petrisor

p h o t o g r a p h y

Dungha

Sunt cumulul intamplarilor traite, simtite sau auzite, aflate... Voi?

Lluís Bussé

Barcelona's Multiverse | Art | Culture | Science

DOSAR CU SINE

Povestiri cu final neterminat

Mulțumesc

Cel ce mulțumește e liber

simply bucharest: a league of gentlemen

despre ce se maninca in Bucuresti - si cu ce se maninca Bucurestiul

Atipica

Mereu altfel....

MARIANAROMANICA.RO

Sunt cumulul intamplarilor traite, simtite sau auzite, aflate... Voi?

Vultureşti

Auf einmal ist alles relativ

rezonanțe dincolo de pixeli

Sunt cumulul intamplarilor traite, simtite sau auzite, aflate... Voi?

-X-

Rezonanțe Imposibile

oliviamartagaidos.wordpress.com

Am plecat după poezie

Creează-ți site-ul web la WordPress.com
Începe
%d blogeri au apreciat: