Sper sa va placa…
Microb frumos
Ai intrat în inspirația mea de astăzi
Ca un microb frumos,
Și sunt fericit
Fiindca îmi place aerul tandru
Din jurul tău.
Acum îmi vei circula nestingherită
În Univers,
Și în fiecare zi îmi vei trimite câte o stare sufletească
În loc de scrisoare.
Cred că uneori voi fi trist
Ca un elefant omorât de un fluture,
Și te-aș da afară
Dar nu voi ști unde să te găsesc:
Tu îmi vei fi când într-o mână,
Când într-un ochi, ori pe frunte,
Când într-un gând.
Căderea în sine
Ochii mi s-au dus
În fundul capului.
– Mă duc să-mi aduc înapoi ochii,
Din fundul capului,
Spun dimineaţa.
E drum lung
Nu m-aşteptaţi cu masa.
* * *
Eşti
atât de statornică în gândul meu,
Încât ai putea fi împrejmuită cu un gard.
Va fi, desigur, unul înalt, foarte înalt,
Să nu poată sări peste el aerul din restul lumii.
Şi-n vârful fiecarei şipci ascuţite câte o stea:
Ca un glob obişnuit sau, şi mai bine: capetele
Celor ce-au îndrăznit să te iubească.
Sursa foto reprezentativă: arhiva personală
cu Ina hai_hui 
Întotdeauna 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Asa sper si eu.. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Sorescu şi atât. Ce ar fi de spus? 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Multumesc mult. E suficient. 🙂
ApreciazăApreciază
Superbe versuri, îmi place tare mult Sorescu. Parcă se vorbește prea puțin despre el și opera lui, totuși…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Si eu sunt vrajita de el. Ma bucur mult ca nu-s singura. 🙂 Numi bine! cu drag,
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Constat ca incep sa cunosc poeziile lui citindu-le la tine. Altfel il stiam. 🙂
Multumesc pentru toate aceste poezii.
Zile senine iti doresc!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mie mi-e prea drag, sa-l pastrez doar pentru mine. Multumesc frumos eu. 🙂 Numai bine!
ApreciazăApreciază
Sorescu! Unde fugim de-acasă!
”Dă-ne, soare, zilnic papucul tău cald să putem ieși pe asfalt. Că atunci când nu trec mașini noi desenăm pe el găini. Găini măiestre, ale căror ouă nu se șterg când plouă. Ba, din contră, din ele, clocite bine, ies copaci, veverițe și albine în fiecare zi, pe un kilometru de trotuar stricăm un kilogram de var. Începem cu portrete de mâțe și alte animale până ajungem la triunghiuri și linii goale. Facem fel de fel de cercuri și pătrățele și nu mai lăsăm nici o figură să intre in ele. Le păzim o zi-ntreagă ca nimeni să nu le-nțeleagă. În noi în fiecare sforăie netrezit un pictor foarte mare. Unul, nedescoperit până acum niciodată, ca o ciupercă nerăsărită și nemâncată. Și de-aia toată ziua, în genunchi, pe asfalt, lucrăm, pentru că vrem să-l lansăm.”
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mi se pare superb, cum il stiu! ”pe un kilometru de trotuar stricam un kilogram de var” 🙂 Multumesc frumos!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cu drag! 🙂
ApreciazăApreciază
Frumos „microb”!🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
🙂 Nu-i asa??? Multumesc frumos.
ApreciazăApreciat de 1 persoană