Aceasta este o republicare de pe Scrieri cu suflet, al Adrianei Pavel. Va ofer o mica sugestie, ce mie-mi provoaca bucurie si multa emotie. Sper sa va placa, s-o descoperiti si poate o veti aprecia, ca mine, pe Adriana, pe care am descoperit-o intamplator, ca si pe voi, aici in blog. Are si picturi pe blogul ei, daca incercati sa o descoperiti – veti vedea.
Sursa foto: Pexels.com
In casa veche de la tara
Copilul inhata cana din metal
Si pescuieste mustele din galeata cu apa de put
Galeata odihnita pe un scaun schiop asezat pe prispa.
Deasupra scaunului, uitat intr-un cui,
Radioul plictisit isi drege vocea uscata de soare
Si naste un sunet de vara.
Copilul sare pragul, si de pe prispa aterizeaza intr-un colt al camerei,
Unde un aragaz orb de un ochi isi cara butelia de gaz
Folosita pentru zile speciale cu oaspeti veniti de la oras.
O soba de teracota i se opune in coltul opus
Legata prin cordonul ombilical de o plita
Pe care mancarea este gatita, pentru restul zilei.
Copilul da la o parte prosopul de pe mamaliga, rupe o bucata
Si o intinde in tocanita de ceaun de pe plita
De parca a infipt sabia in inima dragonului.
Fuge in cealalta camera, se aseaza in pat…
Vezi articolul original 246 de cuvinte mai mult
