Paște

În Joi Mari se pregateau ouăle de vopsit. Le fierbea mamaia, apoi le scufunda câteva minute, în gallusul ce-l cumpara de la ”Chimicale”, vărsat. Tot de acolo cumpara altădat’ alt gallus, să vopsească lâna pentru pulovăre. Le scotea pe frunze de leuștean și le ”mbaia” fierbinți, în ulei. Era un concurs tacit între vecine, ”cine are cele mai frumoase ouă roșii”.

Și cozonacii erau frământați cu noaptea-n cap, la căldură, ca noi copii să nu ne fâțăim pe uși și să ”dea nnapoi” bunătățile. Se uzmea mamaia, dar o vedeai transpirată, transfigurată, zâmbind la final – când ungea cu ou și presăra zaharul peste tăvile pline, proaspat scoase din cuptor, aburinde.

Pregateai brazda de iarbă verde, de pus pe prag, o bucată de fier trebuia să stea pe iarba proaspăt culeasă, să-l simți sub picior și să-ți transfere putere, prin contactul direct. Roșelile nu se aruncau niciodată. Cratița cu roșeli, trebuia să poposească lângă brazda de iarbă, să te uiți în ea, oglindu-te, îți dădea roșeață în obraji, iar Paștele, adus de la biserică, pus în pahar cu o gură de vin – semnificând trupul și sângele Domnului, înnodat într-o batistă albă, cu colțunași. Se lega într-un copacel. Noi aveam liliacul în prag de casă și acolo îl agățam. Se lua Paște, pe stomacul gol, cu bucurie, în fiecare dimineață, după ce te-ai spălat bine, timp de câteva zile, până-l terminai.

Biserica căpăta cea mai mare nsemnatate în aceste zile. Era Săptămâna Patimilor, erau Deniile, era Joi Mar’ și totul culmina cu seara Învierii. Biserica era luată cu asalt de toți creștinii. Era o comuniune în biserică, era un glas unic ” Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând…”

Primeai lumina, primeai împărtășania, primeai Paștele. Plecai mai ușor și mai luminat.

‘La Paști – George Cosbuc

Prin pomi e ciripit și cânt,
Văzduhu-i plin de-un roșu soare
Și salciile-n albă floare-
E pace-n cer și pe pământ.
Răsuflul cald al primăverii
Adus-a zilele-nvierii.

Și cât e de frumos în sat!
Creștinii vin tăcuți în vale
Și doi de se-ntâlnesc în cale
Își zic:Hristos a înviat!
Și râde-atâta sărbătoare
Din chipul lor cel ars de soare.

Pe deal se suie-ncetișor
Nevaste tinere și fete,
Bătrâni cu iarna vietii-n plete;
Și-ncet, în urma tuturor,
Vezi șovăind câte-o bătrână
Cu micul ei nepot de mână. ”

Nu se mânca nimic din pregatiri, până nu împărțeai.

Maia, mama mamei, făcea colăcei în toate sarbatoyrile, dar mai ales, la așa sărbătoare împărătească. Un coș de ouă roșii, poposea sub masă, ai fi zis că a batut toate găinușele. Cozonacii te ademeneau cu mirosul. Vinul aștepta cuminte în sticla aburită – era proaspăt scos de taie din pivniță, dând dop ultimei damigene păstrată pentru Paște.

Mamaia, în diminețile de sărbătoare gătea. Nu suporta să împartă mâncare reîncălzită. Împărțea printre ultimii, dar nu era nici o problemă. Deși nu era prea darnică, la Sărbătorile Mari nu se putea altfel. ‘‘Dai din belșugul tău și altora, ca să sporească.” O strachină din ciorba de Paști, cu mațe de miel, drobul ce era pregătit cu o seară înainte, ca și cozonacii cu nuci, dar și o strachină cu stufat de miel, plin de usturoi înnodat, toate poposeau pe masa de împărțit. Alaturi de sticla de vin.

Noi copii, câteva zile ne răsfățam cu mielul, cu drobul și cozonacul, dar mai ales cu ciocnitul ouălelor.

Voi ce culoare de ou faceți de Paște??

Ce culoare credeti ca aveau ouale vopsite de mamaia?
varianta A
Corect este, numai rosu
varianta B
Gresit: niciodata galben, verde, albastru

La mine, se ciocnesc ouale la ambele capete. Bucuria noastra era nemărginită când găseam cel mai tare ou.

Deși-s om în toată firea, îmi pace să ciocnesc ouă, mă entuziasmez să găsesc oul_puternic. Mănânc drob, cozonaci, dar stufatul de miel facut ca la mine nu l-am regăsit niciunde.

Paștele înseamna multă bucurie. A regăsirii credinței, a învierii, a înnoirii, a luminii… Continuati voi...

PAȘTE FERICIT!! , cu multă speranță , credință, lumină, veselie și sănătate. Ce-i mai bun să fie cu voi, lângă cei dragi. Christos a înviat!

Foto reprezentativă: Pexels.com

Sursa foto: arhiva personală

Tot conținutul încărcat pe acest site este original, iar reproducerea sa parțială sau totală este interzisă fără acordul meu expres.
 “Ina S. Copyright 2019-2020 – Toate drepturile rezervate

35 de gânduri despre „Paște

Adăugă-le pe ale tale

  1. Avem amintiri comune și aici la tine mă întorc în timp și le retrăiesc pe toate. Nu uit mirosul de aluat, frământat noaptea, pâinea și lichiul scoase din cuptor, ouăle vopsite în coji de ceapă, liliacul adus în casă și liniștea și pacea care învăluiau satul bunicilor…
    Hristos a înviat!
    Paște fericit, Ina!

    Apreciat de 1 persoană

      1. Acum aud prima dată de brazda de iarbă verde și de bucata de fier de deasupra, dătătoare de putere. Are sens. Orice ne face să ne simțim mai bine are sens.
        Imi plac mult amintirile tale.

        Apreciat de 1 persoană

  2. Anul acesta le-am facut rosii si multicolore, cu hartie nemteasca de care imi place cel mai mult, dar nu gasesc in toti anii. Alte dati mai fac si alte culori, cate un pic, daca primesc de la cineva alte culori, altfel nu.

    Apreciază

  3. Christos a înviat!
    Ce frumos ai descris sărbătorile, felul în care se respecta tradiția și bucuriile copiilor de Paști, atunci când ciocneau ouă sau se înfruptau cu bunătăți!
    Bunica împărțea cozonaci și cornulețe cu magiun, alături de cuvenitul ou roșu. Era o onoare să dai câte un sfert de cozonac proaspăt și ou roșu, tare frumoase obiceiuri! 🙂

    Apreciat de 1 persoană

  4. De cum plesnesc mugurii în livada si da coltul ierbii, si pâna la caderea primilor fulgi din iarna, ar fi frumos ca „turmele crestine” sa traiasca în fiecare dimineata, eliberarea, iesirea, înaltarea la dealuri si muntii înalti, la izvoare limpezi si pasuni verzi, în bucuria naturala a constientizarii învierii Celui ce, a fost, este si va fi etern, Calea, Adevarul si Viata deplina, Lumina Divina a lumii, Întelepciunea lui Dumnezeu si Cuvânt Sfânt, întrupat în OMUL Hristos, adevarat, purtator al chipului si asemanarii Dumnezeului TATA Creator si Ziditor al Întregului !
    Sarbatori pline de Viata autentica si zile senine luminate de Iubirea Divina, draga Ina !

    Apreciat de 1 persoană

  5. Adevarat a inviat!
    Am venit un pic mai tarziu, si plec cu sufletul un pic mai senin, dupa ce am citit amintirile pe care le-ai impartasit, si plec si cu nostalgie – mirosul de cozonaci il am bine „conservat” in memorie, ca si toata frenezia din zilele premergatoare (si nu numai).
    Multumesc, Ina!
    Zile senine iti doresc!

    Apreciat de 1 persoană

    1. Nu-i nici o problema.
      Da, asa-i obiceiul la mine, Pastele se ia pe o brazda de iarba verde, proaspat adusa pe prag, cu un fier deasupra si trebuie sa te uiti in ”roselile”, cu care s-au vopsit ouale. Sunt semnificatiile clasice, verde_tanar; tare ca_fierul si rosu_ in obraji… tot anu’. 🙂 Ma bucur si c-ai remarcat si ca-ti plac povestile mele. 🙂 Numai bine!

      Apreciat de 1 persoană

  6. Hristos a înviat! Ce frumoase amintiri cu bunici și obiceiuri care ne-au înfrumusețat și marcat copilăria! Mă gândeam cât de mult ne lipsesc toate acestea, după atâția ani și ani…Mireasma inegalabilă a cozonacilor făcuți de bunica, nu am mai întâlnit-o niciodată de atunci. Era ceva special în ei, pus cu atâta dragoste, de fiecare dată când îi pregătea, într-un ritual cu adevărat magic… Iar ceea ce povestești aici despre bunica ta, mi se pare atât de asemănător, încât mă bucur că și alți oameni au avut bunici minunați!
    Numai bine, cu sănătate și numai bucurii! 🙂

    Apreciat de 1 persoană

    1. Adevarat a inviat! Ne lipsesc bunicii si atmosfera de atunci si cate si mai cate, din copilarie. Sunt amintiri minunate asemanatoare, asa-i. 🙂 Numai bine!

      Apreciază

Lasă un răspuns la coco Anulează răspunsul

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Site web construit cu WordPress.com.

SUS ↑

GLOBETROTTER - blog de călătorii

impresii de calatorie și informatii utile din vacantele mele in strainatate

Maria in color splashes.🎨

Pictura este exprimarea mută a poeziei .

Radio 80

talk less, play more

imaginecontinua

Pretextul acestui blog este mica mea colecție de fotografii vechi. În timp s-a transformat în pasiune. O pasiune care ne trimite, pe noi, cei de azi, în lumea de altădată, prin intermediul unor fotografii de epocă.

pardauro blog

un om cu capul pe umeri

Dana Fodor Mateescu

Poveștile mele sunt vii și mă scot din minți. Mă rod pe dinăuntru. Le cert și le iubesc, le mângâi, apoi le gonesc, le ucid și le readuc la viață. Sunt ale mele. Uneori, mă îmbracă de sus până jos, mi se prind în păr, la gât și pe fiecare deget. Eu însămi sunt o poveste.

G.Dansul vietii

*Sa scrii cu sufletul tau si sa recitesti cu sufletul celorlalti!... *

De-ale Irinei

Eu, aici, acum, altfel

HopeLess

Scrisul face parte din mine, din viață... ca de altfel, arta în toate formele ei!

Monolog cu un străin

Iubesc, am curaj și mă tem...

La mine în suflet

Gânduri, trairi, opinii...Iubiri

Gălăgie'n Cap

Verzi și uscate

ღ♪ Odăița Mea Virtuală ღ♪

Lipsa de comunicare este mai profundă și mai nocivă decât orice altă lipsă. Prețuiți ceea ce aveți deja! Pornesc într-o nouă zi din viață…fie ca aceasta (și toate celelalte)să fie o zi bună Pentru Tine LUME!

Monalisa

Simte și trăiește!

ATITUDINE SLABĂ

Când uit ce sunt, devin ce aş putea fi.- Lao Tzu

Comentator Amator

„Viata nu are subtitrare, ori o intelegi, ori nu…” – Wolf Wildfire

Creează-ți site-ul web cu WordPress.com
Începe
%d blogeri au apreciat: